O listă cu cărți la jumătatea anului

joi, 2 iulie 2015




Dacă vă întrebați cum stau cu lecturile, situația nu se prezintă prea grozav: am citit doar 38 de cărți, cam puțin, iar widget-ul de pe Goodreads mă anunță că sunt în urmă cu două. E drept că tocmai am terminat Sticletele de Donna Tartt, un roman imens a cărui lectură mi-a luat aproape două săptămâni - dar ritmul de citit și de scris pe blog este mult mai lent, lucru care mă cam amărăște (dac-ar fi după mine, aș vrea să fiu și cu blogul la zi, și toată ziua prin oraș - ei, nu se poate). Din planurile de lectură făcute la începutul anului s-a cam ales praful, pentru că m-am abătut destul de mult de la listele din ianuarie - cu toate că sunt cărți pe care îmi doresc foarte mult să le citesc. Asta e, mi-e imposibil să rezist recomandărilor care vin de la prieteni (reali sau blogosferici) și titlurilor noi: de exemplu, abia aștept să apară O cale-ngustă spre nordul îndepărtat al lui Flanagan sau primul volum din Lupta mea de Knausgaard. 

M-am gândit să fac o listă cu cărțile faine citite până acum, pentru că este un pic mai simplu să aleg doar zece; presimt că la finalul anului nu mă voi îndura să las ceva nemenționat, cum am făcut cu cărțile citite în 2014. Fiind atât de puține, pot pune și o mică descriere la fiecare, așa cum mi-am imaginat eu că ar arăta o listă ideală. Ordinea nu este tocmai aleatorie, dar nici ierarhică, pentru că nu mă pricep (și nici nu vreau) să compar subiecte și scriituri diferite. Nu este un top, ci o listă personală și subiectivă, cu cărți pe care le-aș recomanda oricând - deși nu oricui. Dacă aveți chef să faceți și voi o listă asemănătoare, eu sunt tare curioasă ce cărți citite din ianuarie încoace v-au plăcut foarte mult.



Am gustat fiecare pas din această călătorie nebunească și delicios de comică în absurdul ei, care m-a purtat, timp de câteva zile, prin Moscova anilor 1930, când orașul este întors cu susul în jos de apariția unor personaje misterioase și puse pe rele. Scriitura este uimitor de simplă (aviz celor care nu au citit cartea, crezând că este o lectură dificilă), dar acțiunea stratificată și numărul mare de personaje necesită, totuși, un dram de atenție (pe care romanul îl merită cu prisosință). Chiar dacă Maestrul și Margareta nu va fi pe gustul tuturor, cred că fiecare cititor îi este dator genialului și persecutatului Bulgakov măcar cu o încercare.


Nostalgia - Mircea Cărtărescu (recenzie aici și aici)

Prozele din Nostalgia au fost o revelație: după ce, ani de zile, am evitat cărțile lui Cărtărescu, convinsă că scriitura lui este prea complicată și ermetică pentru mine, acum am descoperit o cu totul altă fațeță a autorului. M-am îndrăgostit de scriitura densă și fluidă, cu o puternică amprentă fantastică și un imaginar fabulos. De la înfruntarea hazardului în Ruletistul la povestea de dragoste din Gemenii și la aspirația creatoare absolută din Arhitectul, lectura a decurs de multe ori sub semnul unei fascinații covârșitoare, care m-a făcut să uit de lumea din jur, cu realitatea ei finită și îngustă. 



Într-o narațiune non-lineară, care virează adeseori înspre tărâmul mitului și al fanteziei, aflăm povestea unei așezări evreiești din Israel, întemeiată de câțiva imigranți idealiști la începutul secolului 20. Cel care istorisește pățaniile a trei generații este Baruch, urmașul îndopat cu povești extraordinare și lecții de botanică. Mi-au plăcut nespus de mult umorul, imaginația și scriitura lui Meir Shalev, care prezintă portretele întemeietorilor și identitatea poporului israelian cu căldură și umor, dar și cu ironie, într-o narațiune extrem de densă și deloc facilă. 



Saturat cu informații literare, citate (atât proză, cât și poezie), tituri de cărți și nume de autori, romanul libanezului Alameddine trezește un chef nesățios, aproape nesănătos, de și mai multe lecturi. Pe lângă elogiul adus literaturii, cartea cuprinde și povestea vieții unei femei intelectuale și autodidacte, într-un Beirut dominat de prejudecăți: este vorba despre Aaliya Sobhi, o traducătoare de 72 de ani care trăiește singură și izolată de lume, înconjurată de vrafuri de cărți și munți de hârtie - traducerile la care a lucrat o viață întreagă.




Am observat că lumea ocolește acest roman și nu înțeleg de ce - mi-aș fi dorit să aibă parte de aceeași atenție ca Stoner și Laur, perechea celebră de la finalul anului trecut, dar se pare că soarta lui este să rămână în umbră. O poveste despre moarte, viață și literatură, romanul m-a încântat cu frazele lungi și meșteșugit lucrate, care nu pot fi cuprinse și consumate într-o singură lectură. Poate e ceva fermecat în genele islandezilor, din vremuri îndepărtate când eroii din saga și rímur umblau pe pământurile acestea neospitaliere, pentru că autorul m-a purtat printr-o sumedenie de stări: m-a întristat și m-a făcut să râd, mi-a umplut inima de bucurie și mi-a strâns-o de emoție.  


Povestea lui Stoner, un bărbat aparent banal și nefericit, este mai mult decât povestea unei existențe simple și lipsite de spectaculos. Este călătoria unui om prin viață pentru a se descoperi pe sine - o călătorie care nu ar fi început dacă nu ar fi existat întâlnirea sa cu literatura. Romanul mi-a plăcut mult și mi-a ridicat numeroase întrebări în încercarea mea de a-l înțelege pe William Stoner. Literatură, foamea de studiu, pasiune, identitate, război - acestea sunt câteva dintre temele abordate de John Williams, cu o scriitură detașată și nepretențioasă, care nu explică, nu ascunde și nu înfrumusețează.




În povestirile din Câmpia în flăcări am întâlnit o lume brutal de realistă, în care Rulfo surprinde spiritul arhaic al Mexicului, cu crimele, revoltele și paradoxala lui resemnare. Sărăcia, munca epuizantă, crima, lupta, dragostea, moartea alcătuiesc tot atâtea fire din care se împletește viața oamenilor de rând din Mexicul începutului de secol 20. Este o lume încărcată de violență, zbârnâind de tensiune și frustrare, în care nedreptatea bogaților și ostilitatea naturii par primite în dar odată cu nașterea. În aceste povestiri, Juan Rulfo a folosit, pentru prima oară în America Latină, tehnici narative precum fluxul conștiinței, perspectivele alternative sau flashback-urile. 



Îmi place Julian Barnes, iar în Tristeți de lămâie am găsit multe povestiri excelente despre bătrânețe, căsnicie și dragoste. Credeți, însă, că bătrânețea sau moartea sunt pentru Julian Barnes prilejuri de tristețe și seriozitate? În pastilele acre și amare din această colecție de proză scurtă, Barnes vorbește cu umor despre oameni revoltați împotriva finitudinii, despre bărbați care încearcă să își trăiască ultimii ani cu virilitatea intactă și cu inima deschisă spre iubire, dar și despre femei care abordează sfârșitul într-o manieră practică. Povestirea mea preferată a fost Să vorbim franțuzește, care cuprinde scrisorile unei octogenare de la căminul de bătrâni către Julian Barnes.




Cel mai recent roman al lui Kazuo Ishiguro ne poartă în Britania secolului 6, la câțiva ani după moartea regelui Arthur, când pământurile sunt stăpânite de forțe întunecate - căpcăuni, elfi, dragoni și tot soiul de demoni, care pândesc în cețurile dense ce învăluie satele britone și saxone. Peste această lume fantasmagorică a coborât o molimă a uitării, iar memoria și trecutul încetează să mai existe. A fost o incursiune extrem de interesantă în acest timp îndepărtat, învăluit în legendă, din care mărturiile istorice răzbat până la noi doar prin intermediul mitului și al folclorului.



Un caleidoscop colorat de povești și personaje, romanul cuprinde istoria unei familii, dar și istoria unui loc, Crimeea, tărâmul pitoresc unde muntele și marea se întâlnesc cu ofertantul mozaic cultural. Medeea, ultima grecoaică pur-sânge rămasă în sudul peninsulei, este punctul stabil în jurul căruia gravitează micile povești inedite atașate numeroaselor sale neamuri. Măiestria Ludmilei Ulițkaia - de altfel, o povestitoare extraordinară - iese la iveală din portretele personajelor sale, creionate cu o imaginație debordantă și cu o sumedenie de detalii surprinzătoare.


*Și a unsprezecea carte, la categoria copii și adolescenți:



Romanul a fost o adevărată delectare și nu-mi pot explica cum a reușit Louis Sachar să-mi redea plăcerea și bucuria copilului-cititor de odinioară. M-am implicat foarte mult în povestea lui Stanley Yelnats, un băiat grăsun lipsit de prieteni, care duce în spate un incert blestem al familiei sale: el se află întotdeauna la locul nepotrivit în momentul nepotrivit. Este un roman minunat, foarte bine legat și construit, care îmbină umorul, aventura și lecțiile de viață cu personaje interesante și povești bine ticluite. 



Am zis că mă limitez la zece cărți, aproape am reușit, dar nu mă lasă inima să ignor câteva care mi-au plăcut. Mai trec încă cinci, în ordinea în care le-am citit:

Povestirea cameristei - Margaret Atwood
Plopii din Berlin - Anne B. Ragde
Căpitanii nisipurilor - Jorge Amado
Amintirile unei nonagenare - Antoaneta Ralian



43 de comentarii

  1. De la inceputul anului si pana acum am citit 30 de carti . Acum mi-a slabit ritmul dar promit sa-mi revin . Uite lista mea de 10 carti pe care le-as recomanda si incep cu autorii romani : 1.Miruna, o poveste de Bogdan Suceava ( abia astept recenzia ta ) ; 2. Simion liftnicul de Petru Cimpoesu ; 3. Firesc de Petru Cimpoesu 4. Zilele regelui de Filip Florian ; 5. Degete mici de Filip Florian . 6. Lindenfeld de Ioan .T.Morar ; 7. Dansand cu jupuita de Adrian Otoiu ; 8. Uimitoarea istorie a lui Sabbatai Mesia de Andrei Cornea ; 9. Absalom! Absalom ! de W.Faulkner ; 10 .Manualul inchizitorilor de Antonio Lobo Antunes .
    Am scris cartile in ordinea in care le-am citit nu reprezinta o clasificare . Autorul meu preferat intre autorii romani ramane Bogdan Suceava .
    Mi-am dat seama ca sunt foarte multe carti ale scriitorilor romani pe care trebuie sa le citesc . Asa ca o sa-mi prelungesc cu inca un an timpul in care voi cumpara numai literatura romaneasca contemporana . Ceea ce am citit pana acum m-a determinat sa iau aceasta hotarare .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Heei, dar cum de-ai văzut postarea, că încă nu am pus-o pe Facebook? :D
      Oricum, mă bucur că ai scris o listă cu cărțile care ți-au plăcut, mă mai inspir și eu cu ocazia asta (nu că aș duce lipsă de cărți de citit). Chiar vreau să citesc Simion liftnicul și Zilele regelui, dar și Lindenfeld - restul, poate mai încolo. Am citit Degete mici și mi-a plăcut, iar despre Miruna sper să scriu până duminică (mulțumesc că mă bați la cap, hihi).
      Wow, chiar ai citit mult până acum! E de admirat hotărârea ta de a citi cât mai mulți scriitori români, eu i-am ocolit până acum trei-patru ani, dar între timp am făcut progrese la acest capitol (am încercat să citesc măcar o carte românească pe lună). Cu siguranță sunt o mulțime de cărți autohtone bune și foarte bune, trebuie doar să ai răbdare să le descoperi sau să recurgi la recomandările altor cititori.
      Sper să revii la ritmul dinainte, Anca. Eu am chef de citit, însă îmi vine greu să stau prea mult în casă - oricum, va începe iar canicula și mă voi calma rapid. :))

      Acum mă întreb dacă este corect „liste cu cărți” sau trebuia să scriu „liste de cărți”. :D

      Ștergere
    2. Îți citesc blogul , il am in bookmarks asa ca il vizitez chiar daca nu distribui pe facebook. Am multe alte carti in asteptare : Premiul , Povestea marelui brigand , Nepovestitele trăiri ale templierilor români, Smintiții , Când ne vom intoarce, Manuscrisul fanariot, Ura , Sunt o babă comunist , Cum să uiți o femeie.
      In privința listei ... cu ...de... probabil că tu ai dreptate si eu am greșit. ..dar nu mai am cum să corectez ��

      Ștergere
    3. Ce frumos din partea ta, mulțumesc! :)
      Nu ai greșit, „liste de cărți” este corect. Probabil că e corectă și varianta mea - sau cel puțin așa sper. :D Abia când scriu pe blog îmi dau seama că am mai uitat (sau n-am știut niciodată?) reguli de gramatică și sintaxă.
      Ai o listă mărișoară, spor la citit! :)

      Ștergere
    4. P.S. In privinta cartilor pentru copii , fiica mea a fost incantata de Planeta de Aur :) , dar si de Reciclopedia de povesti . Avem in plan sa cumparam Si v-am spus povestea asa .
      Suntem in cautare de nume de autori romani care scriu carti pentru copii . Orice sugestie e binevenita .

      Ștergere
    5. A, ce mă bucur că Planeta de Aur a fost pe gustul fetei tale! Dacă și pe mine m-a încântat, îmi imaginez cu câtă plăcere a citit-o un copil! Eu de-abia aștept al doilea volum, Planeta de Jad, dar asta depinde numai de inspirația lui KJ. :D
      O să citesc și eu în curând cartea lui Florin Bican, Și v-am spus povestea așa. Sunt tare curioasă cum o voi percepe.
      Cât privește autorii de cărți pentru copii, te poți inspira de pe blogul lui Răzvan Van Firescu, care scrie despre multe astfel de cărți. E drept că autorii români sunt cam puțini. De la el am aflat de cartea Laurei Grünberg, ”Să creștem mici” (are un interviu cu autoarea aici: http://bit.ly/1M3oVJy) și mai auzisem de ”Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș, publicată la Arthur. Ar mai fi și cartea Adinei Rosetti, Domnişoara Poimâine şi joaca de-a Timpul, dar cred că e pentru copii mai mici.

      Ștergere
    6. Si noi asteptam cu nerabdare al doilea volum al Planetei :) In timp ce citea cartea imi punea tot felul de intrebari si discutam :
      T -Cum adica "pretini" ?
      Eu -Da-mi sa vad ...
      Incep sa rad si explic cum vorbea Ceausescu .
      -T- Si daca nu stia nici macar sa vorbeasca corect romaneste cum a ajuns conducatorul tarii ?
      Explicatii , explicatii si zic :
      -A fost conducatorul tarii 40 de ani .
      -Si-n atata timp nu l-a corectat nimeni ?
      mda...

      Multumesc pentru sugestii .

      Eu am citit Laur .E scrisa frumos , are cateva informatii interesante pe care le voi verifica dar e un pom laudat la care nu trebuie sa te duci cu sacul . Poate ca impresia mea se datoreaza faptului ca notiunile religioase prezentate in carte le cunosteam si nu erau o noutate . Pentru cineva care nu cunoaste religie poate fi un text interesant care il familiarizeaza cu modul de a gandi al unui credincios practicant . Subiectul inglobeaza multa religie dar povestea e un fel de telenovela care baga si elemente de paranormal ( premonitii si alte d-astea carora eu le spun psihopupu )

      Ștergere
    7. Haha, ce discuții simpatice a stârnit cartea lui KJ! Îmi imaginez că mai sunt și altele - de fapt, văd pe canalul Fb că fiica ta este o sursă inepuizabilă de replici haioase și inteligente. :)

      Uuu, telenovelă? O să citesc și eu Laur - n-am făcut-o până acum pentru că am preferat să treacă ceva timp de la lectura lui Stoner. N-aș vrea să fiu tentată să compar protagoniștii sau poveștile. Am avut experiențele mele legate de religie, așa că sunt curioasă cum voi percepe cartea - drept să spun, n-am niciun fel de așteptări, doar o mare curiozitate.

      Ștergere
  2. Faina lista, Ema. Ma bucur sa vad Tabara (carte pentru copii, ahem) printre cartile tale preferate citite anul acesta. Spor la gasit carti bune :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc, KJ. Era păcat să nu menționez Tabăra, la cât de bine m-am simțit în compania ei. :) Constat că am citit cam puține cărți pufoase anul acesta, trebuie să am grijă să nu mă ofilesc. :))

      Ștergere
  3. Avem gusturi comune in mare, Femeia de hartie nu m-a fascinat insa atat de mult. Am vazut ca ai deschis o colaborare cu Polirom, felicitari! Eu sper la o colaborare in viitor, insa probabil ca sunt departe de asa ceva.

    Astept urmatoarele recenzii!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc, și eu sunt plăcut surprinsă de această colaborare. :)
      Femeia de hârtie mi-a mers la inimă pentru că am regăsit o mulțime de autori pe care vreau să îi citesc - plus doi scriitori mai puțin cunoscuți, pe care i-am citit și mi-au plăcut. Datorită acestei cărți, oamenii caută și (sper eu) citesc autori foarte buni, care sunt însă mai puțin populari. Mă gândesc acum că, probabil, romanul nu va lăsa aceeași impresie unui cititor care nu a auzit (sau nu este interesat) de autorii menționați de Aaliya - nu mă refer la tine, ci vorbesc în general. Eu m-am lovit de acest aspect la Bolano: m-au nedumerit povestirile în care menționează o mulțime de autori obscuri, deși cunosc cititori de pe Goodreads care chiar caută și citesc acești autori necunoscuți, datorită recomandării indirecte a lui Bolano.

      Ștergere
    2. Curios, însă recomandările au reprezentat un plus al cărţii. Minusul a fost că nu a reuşit să mă prindă, nu mi-a ajuns la inimă şi aş zice ( cu părere de rău) că personajul principal nu m-a făcut să îl iubesc în totalitate. A fost o lectură plăcută, foarte utilă datorită autorilor menţionaţi, însă nu a reuşit să intre pe lista de favorite. Mă gândesc acum să fac un videoclip despre cărţile mele favorite din 2015, vom vedea.

      P.S. Dacă te interesează, am vorbit aici despre Femeia de hârtie ( foarte pe scurt) https://www.youtube.com/watch?v=gkJMfXG9Dzg

      Ștergere
    3. Înțeleg ce vrei să spui, pentru că la început am simțit și eu o răceală, o detașare față de personaj - dar poate că Aaliya nici nu încearcă să se facă iubită și îndrăgită de cititor, ci vrea să îl cucerească la nivel intelectual. Ea vorbește de câteva ori despre dorința ei de a fi apreciată de ceilalți, la care a renunțat de-a lungul anilor. Ceea ce scrie ea m-a determinat s-o admir, chiar dacă nu pot spune că am iubit-o. Mi-a amintit de personajul Emerence din ”Ușa” de Magda Szabo, care, la fel ca Aaliya, a fost mai greu de îndrăgit - în schimb, pe mine m-a fascinat.

      Ștergere
  4. Neaparat, daca vor mai gasi loc pe lista ta:
    Mihail Siskin - Scrisorar si Parul Venerei
    Nick Cave- Moartea lui Bunny Munro
    Jonathan Littell- Binevoitoarele (desi are aproape 900 de pagini!)
    Vladimir Nabokov, tot ce gasesti, sau macar Foc palid
    Pofta buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc pentru recomandări! Am citit Scrisorar anul trecut, mi-a plăcut (am și scris despre carte, e în partea de jos a paginii), iar Părul Venerei este pe lista mai lungă (cea scurtă este extrem de aglomerată și parcă e fermecată, nu scade deloc). Tot acolo e și cartea lui Nick Cave, care mă intrigă, deși nu sunt foarte sigură că va fi pe gustul meu. De cartea lui Jonathan Littell n-am auzit, o voi căuta (e cam mare, ce-i drept). Iar de Nabokov aș fi vrut să recitesc Lolita, pentru că nu-mi amintesc mare lucru din prima lectură. Sau poate aleg altceva.

      Ștergere
  5. O, surprinde Stoner. Abia pe locul 6 la jumatatea anului. Asta e chiar o surpriza.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Gabriel, am menționat că nu e un top, ci o listă, dar văd că te-ai apucat să numeri pozițiile. :) Dac-ar fi un top, unele cărți s-ar situa pe același loc. Eu una mă aleg cu migrene dacă încerc să-mi dau seama care carte mi-a plăcut mai mult ca alta, atunci când diferențele nu sunt foarte mari.

      Ștergere
  6. Tare mi-a placut postarea aceasta. In general, imi plac topurile de carti pentru ca afli mult mai usor, intr-un text mai condensat, despre multe carti care merita citite.
    Si m-ai inspirat sa ma gandesc si eu la cartile citite pana acum...

    Tot intr-o ordine aleatorie:

    - Simion Liftnicul de Petru Cimpoesu (o carte pe care am citit-o cu zambetul pe buze si pe alocuri în hohote de ras)
    - Sunt aiurita si se ia de Caprice Crane (ma dau in vant dupa chick lit pentru ca sunt carti amuzante, usurele, care te fac sa zambesti)
    - Dragostea are 11 dimensiuni. Viata mea cu Stephen Hawking de Jane Hawking (imi plac biografiile si autobiografiile, iar aceasta carte este foarte interesanta pentru ca viata fostei sotii a lui Stephen Hawking a fost oricum numai obisnuita nu)
    - Trilogia Hunger Games de Suzanne Collins (m-a tinut cu sufletul la gura, desi cartile Young Adult nu prea sunt pe gustul meu, dar Suzanne Collins vine cu ceva nou in aceasta serie. Pentru cine a vazut filmele, spun doar atat: cititi cartile! Nu se compara deloc cu filmele - multe chestii interesante lipsesc din film, intelegi mult mai bine actiunea daca citesti cartea, iar intre actorii principali nu e deloc chimia din carte)
    - Flori pentru Algernon de Daniel Keyes (cred ca mai toata lumea a citit aceasta carte clasica. Este deosebita)
    - Sarbatoarea continua de Ernest Hemingway (am ajuns la ea dupa ce am citit Parisul nu are sfarsit de Enrique Vila-Matas. Mi-a placut mult pentru ca prezinta Parisul asa cum era prin anii '20 si il descrie asa frumos ca parca te vezi pe tine acolo).

    As face si un bonus - carti care nu m-au dat pe spate, desi auzisem multe lucruri bune despre ele:
    - Confidentul de Helene Gremillon (doar mie mi s-a parut ca e o telenovela foarte ieftina?? Multa lume a spus ca e o carte buna, care te tine cu sufletul la gura)
    - Splendinda cetate a celor o mie de sori de Khaled Housseini (nu aruncati cu rosii-n mine! Da, viata femeilor din Afganistan e impresionanta, dar povestea (de dragoste) nu prea m-a dat pe spate...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce comentariu fain, Roxie! Îți mulțumesc tare mult pentru aceste recomandări detaliate. :)
      Nu eram sigură dacă e o idee bună să scriu această postare, dar acum mă bucur că am făcut-o. Cum zici și tu, cărțile care mie mi se par că merită citite ies mai bine în evidență, mai ales că acum m-am lăfăit și am pus și o mică descriere la fiecare, cum mi-aș fi dorit să arate orice listă de-a mea. La finalul anului nu aș fi avut răbdare pentru așa ceva.

      Of, sper să ajung și eu odată la Simion liftnicul, că e pe listă de nu știu când. Tare mă bucur că ți-a plăcut! N-am citit Flori pentru Algernon, dar poate o strecor printre lecturile din acest an, mai ales că am citit cam puține cărți pentru copii și adolescenți. Am auzit numai păreri pozitive despre ea.
      Singura pe care am citit-o din lista ta e trilogia Hunger Games, care m-a ținut și pe mine cu sufletul la gură (mai ales primele două cărți). Îmi amintesc că erai cam reticentă, așa că mă bucur că povestea te-a prins - și, într-adevăr, e o mare diferență între cărți și filme (pe al doilea nu l-am mai văzut).
      Rețin Sărbătoarea continuă, nu cred că am citit ceva de Hemingway până acum.

      Hmm, m-am gândit la un moment dat să citesc Confidentul, dar până la urmă am renunțat. Sunt șanse mari să fiu și eu dezamăgită, mai bine îmi petrec timpul cu o carte care merită (deși așa am zis și cu Sticletele, dar uite că m-a prins și, chiar dacă nu a fost o lectură extraordinară până la final, am vrut să o termin). În ce-l privește pe Hosseini, tot aud păreri amestecate, dar vreau să citesc măcar Vânătorii de zmeie, ca să mă lămuresc cum îl percep și eu. E interesant să afli atâtea lucruri despre o țară mai puțin cunoscută, iar acest aspect mi se pare un mare plus la cărțile lui Hosseini.

      Ștergere
  7. Nothing I've read this year was better than Cărtărescu 'Nostalgia', and I'll be very lucky if I read anything as good during the rest of the year. However I would recommend Violet Leduc's 'La Bâtarde' to you Ema because I think you would find the author's unflinching examination of her own life as compelling as I did.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. What a lovely surprise, Declan! Thank you for your comment! :)
      I'm really, really glad you enjoyed Nostalgia so much, it was an amazing and mesmerizing book which turned out to be a great joint read. Blinding will most probably appeal to you as much as (or even more than) Nostalgia, so I'm counting on our shared reading - otherwise I know I might postpone it indefinitely.
      Thank you for you recommendation! I haven't heard of this author, but I'm adding the book on my list right now. I need to come back to my habit of reading books that are not translated into Romanian. I haven't done this since I started the blog and it's a shame.

      Ștergere
    2. I will keep annoying you about reading 'Blinding' until we do so! Reading books with you is a joy and a privilege.

      Ștergere
    3. Oooh, you are way too nice to say that, Declan! The feeling is mutual, since reading books together turns out to be a great, thought-provoking experience - well, not each and every time, but it ultimately depends on the book. :)
      Yes, please keep on badgering me about Blinding - I must give up at some point and agree to read it. :))

      Ștergere
  8. eu am descoperit blogul tau de vreo luna si recunosc ca abia astept sa vad ce-ai mai citit.
    fiind librar (nu, nu este cea mai frumoasa meserie din lume asa cum am crezut si eu inainte), sunt la curent cu toate noutatile si aproape ca nu mai stiu ce sa mai citesc, pentru ca as vrea sa le dau gata pe toate :))
    zic, totusi, sa recomand si eu cate ceva din ce m-a impresionat in ultimul timp:
    1. "femeile lui lazar" de marina stepnova. n-am vorbele la mine, spun doar ca e o carte atat de misto scrisa, incat mi-am batut la cap toti prietenii. lazar cel din carte se naste in 1900, e un geniu de care nici comunistii nu se ating si urmarind povestea lui si a femeilor iubite de el (doua la numar, plus nepoata lui, a carei viata o influenteaza definitiv fara s-o cunoasca vreodata), urmarim viata si schimbarile din rusia timp de un secol. pur si simplu, o carte buna si frumoasa!
    2. "povestiri din mala strana" de jan neruda. habar n-aveam cine e nenea asta, dar dupa o cautare rapida pe google am descoperit ca e pentru cehi cam ce e pentru noi caragiale, doar cu ceva mai multa blandete. mala strana e un cartier din praga si din fiecare pagina transpare dragostea lui neruda pentru orasul sau si mai ales pentru cartierul in care a copilarit. si are mult umor, din-ala bun. chiar trebuie citit!
    3. "blestem curgerea timpului" de per pettersen. stiu ca ai vorbit deja despre ea. citisem "la furat de cai" si-mi placuse enorm, dar recunosc ca am ramas cu un nod in gat la final... timpul chiar nu iarta pe nimeni...
    4. "demonul amiezii" de andrew solomon. pentru cineva care a fost atat de jos, e aproape ciudat ca solomon si-a pastrat umorul intact. este o calatorie aproape dureroasa in lumea unei boli pe care nu vrem deloc s-o luam in seama... daca n-as fi fost acolo, poate nu m-ar fi impresionat atat de mult, dar e de mare ajutor sa afli ca mai exista si alti oameni in situatia ta :)
    5. "pe cand eram doar niste pusti" de patti smith. multi prieteni mi-au zis ca au fost dezamagiti, ca se asteptau la mai mult de la carte, dar uite ca mie mi-a placut foarte tare tocmai simplitatea. povestile despre viata din new york a acelor ani, lupta cu foamea si lipsa banilor, sinceritatea cu care a vorbit despre greselile tineretii si cautarea constanta a propriei voci m-au facut s-o indragesc foarte mult pe smith si sa inteleg mai bine o generatie de artisti care a devenit aproape un mit.
    5. "calatorie de nunta" de patrick modiano. am zis sa vad despre ce e vorba. nu m-a dat pe spate atat de tare initial... dar dupa o zi mi-am dat seama ca inca nu iesisem din atmosfera. cred ca in asta consta talentul lui modiano, stie dom'le sa creeze o atmosfera densa, sa te invaluie in lumea aia a lui care pare distrusa de amintirile din razboi. melancolia lui (sau ceva asemanator cu ea) e aproape palpabila, mai ales ca iti da senzatia ca unele intrebari vor ramane mereu fara raspuns.
    cam atat. mai sunt si altele, dar cum am spus, n-am vorbele la mine, am o mare problema cu scrisul. mi-este mult mai usor sa vorbesc ore intregi despre o carte, dar mi-e aproape imposibil sa scriu doua vorbe despre asta.
    in rest, spor la citit tuturor!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Wow, a meritat să scriu această postare doar pentru comentariul tău, Cătălina! :)
      Mulțumesc tare mult că ți-ai rupt din timp pentru a vorbi aici despre atâtea cărți interesante - dintre care unele îmi sunt necunoscute. Până să ajung la ultima frază, chiar mă gândeam că te exprimi foarte firesc și personal, ba chiar și concis, și te invidiam un pic - pentru că mie îmi este foarte greu să fiu concisă. Știu că lucrurile se văd altfel din interior, dar te asigur că mi-a făcut o mare plăcere să îți citesc scurtele prezentări pentru fiecare carte - plus că mi-ai stârnit cheful să le citesc pe toate, chiar și pe Modiano, pe care până acum l-am ocolit! Dacă aplici aceeași rețetă cu clienții din librărie, eu zic că ești un librar de succes. :)

      Așadar, m-ai convins să citesc (neapărat) Femeile lui Lazăr și Povestiri din Mala Strana, care, din prezentările tale, par foarte interesante (cea cu Lazăr m-a dus cu gândul la Laur, deși nu am citit încă acest roman). Inițial, am crezut că autorul ceh este înrudit cu Pablo Neruda, dar uite ce am aflat între timp despre poetul chilian: He derived his pen name from the Czech poet Jan Neruda - deci, wow! :)

      Chiar vorbeam ieri cu o prietenă despre faptul că, de când am pornit blogul, m-am îndepărat de obiceiul meu de a citit cărți mai puțin cunoscute (și, cum îi spuneam mai sus lui Declan, cărți care nu sunt traduse la noi), pentru că am devenit mult mai conștientă (și dependentă?) de titlurile noi. Înainte nu urmăream tot ce se publică, uneori citeam cărți în engleză fără să știu că au fost traduse și la noi, dar situația s-a schimbat între timp. Din moment ce am conștientizat asta, trebuie să și iau măsuri. :)) Nu știu dacă o să reușesc, dar m-am hotărât să revin la vechile și bunele mele obiceiuri, citind în fiecare lună cel puțin o carte mai obscură și una nepublicată la noi.

      Mă bucur că ți-a plăcut atât de mult La furat de cai! Din păcate, și cartea asta e cam ocolită de cititori - un motiv poate și faptul că nu se mai găsește, dar am auzit că mulți nu au încredere în calitatea traducerilor din colecția Cotidianul. Mi-a plăcut și Blestem curgerea timpului, care am observat că nu e pe gustul tuturor.

      N-am citit nimic de Modiano, cum spuneam, deși am strâns vreo câteva ediții vechi și noi (Călătorie de nuntă nu se află printre ele, însă). M-a uimit valul de păreri negative, cred că ești printre puținii cititori care l-au apreciat pe scriitor. Trebuie să văd cu mintea mea despre ce este vorba, așa că voi citi ceva până la finalul anului (mă hotărâsem la Duminici de august, care nu cred că a fost reeditată deocamdată).

      Ștergere
    2. multumesc mult pentru aprecieri!
      trebuie sa recunosc ca momentan am un ritm destul de haotic, inainte vreme ma apucam de un scriitor si pana nu citeam cat mai multe carti de-ale lui nu ma lasam (asa am avut perioadele cehov, turgheniev, saramago, murakami, balzac). acum am picat in capcana de a tine pasul cu noile aparitii pentru a putea recomanda cat mai multe titluri si cat mai diverse (mai prost stau cu manualele, culegerile si caietele de vacanta :D).
      mie imi plac nordicii enorm, asa ca ma identific mai usor cu scriitura lor, dar da, e cam greu sa convingi pe cineva sa citeasca un norvegian sau un islandez. nu ca ar fi ermetici, doar ca nu ne place noua gravitatea lor.
      nu am citit "laur", vreau sa treaca nebunia din jurul cartii ca sa ma pot concentra, insa "femeile lui lazar" m-a cucerit definitiv, este pur si simplu un roman rusesc foarte bun (ma repet, nu?).
      despre modiano am citit ca isi scrie toate cartile cam pe acelasi calapod, deci presupun ca nu conteaza chiar atat de mult cu ce carte incepi, insa un client mi-a spus ca "micuta bijou" ar fi foarte buna. nu stiu daca va placea si altora, cred ca l-am citit intr-un moment potrivit. spun asta pentru ca, de obicei, nu-mi plac francezii (balzac e exceptia), e ceva la ei care ma enerveaza cumplit.
      am uitat sa adaug "calatoria feliciei" de william trevor. felicia este un personaj atat de naiv si te atasezi foarte usor de ea, nu poti sa nu suferi pentru toate intalnirile nepotrivite de care are parte in calatoria ei, si totul fara ca trevor sa pice vreun moment in sentimentalism ieftin si fara rost. m-a impresionat teribil romanul, insa ma tem ca nu se mai gaseste, e epuizat de ceva timp.
      multumesc din nou pentru raspuns, chiar apreciez :) si sper sa reusesti sa ajungi la jan neruda cat de curand, lumea trebuie sa afle mai multe despre el. ma intorc la "operatiunea sweet tooth", e prima carte a lui ian mcewan pe care o citesc, asa ca-s foarte curioasa. spor in toate!

      Ștergere
    3. Of, deci și tu te-ai îndepărat de obiceiurile tale de lectură, însă meseria ta justifică acest lucru, pe când la mine nu e ceva cu adevărat necesar. E drept, tot cărți sunt la sfârșitul zilei, iar dacă le alegi bine, nu se poate vorbi de o pierdere de vreme. Dar, cel puțin la mine, rămâne senzația că m-am îndepărtat de felul meu de a fi ca cititor. Iau măsuri, am zis. :)) Deja am selectat șase titluri care nu au fost traduse la noi, mai trebuie să le aleg și pe cele obscure (astea ar putea fi măcar doisprezece).

      Ce chestie, nu am citit niciodată în lanț mai multe cărți ale aceluiași autor, chiar dacă mi-a plăcut foarte mult. Am preferat să alternez scriitorii, dar am revenit întotdeauna la cei preferați (ce-ai zis tu îmi amintește că ar fi timpul să mai citesc ceva de Saramago, dar și de Javier Marias și Ismail Kadare). Și mie îmi plac nordicii (cartea islandezului este, totuși, foarte caldă și lirică, diferită de alte stiluri din nord), dar în ceea ce privește literatura franceză am mari lacune.

      Încă n-am citit nimic de William Trevor, dar cred că am Călătoria Feliciei în bibliotecă (dacă nu, sigur o are un prieten), alături de Tăcerea din grădină. Mulțumesc pentru impresii, poate mă mobilizez, mai ales că-mi propusesem să citesc mai multă literatură irlandeză. Nici de Ian McEwan n-am citit nimic. Chiar mi-ai trezit interesul pentru cartea Jan Neruda, am trecut-o pe lista scurtă de lecturi.

      Mulțumesc că ai revenit și, dacă ai timp și chef, te mai aștept să-mi spui ce titluri faine ai mai descoperit. Spor la lectură! :)

      Ștergere
    4. Catalina, când eram mica îmi doream sa fiu librar, intre timp am înțeles că nu e așa frumos pe cum visam și asta din cauza mai multor factori (salariul fiind pe primul lor), însă mi se pare ca tu ești one of a kind (sau oricum printre putinii ) care citesc și ca sa aiba ce sa recomande cărți clienților. Mi se pare foarte frumos (câți librari au habar...? nici macar de cărți clasice sau extrem de cunoscute...).

      Ștergere
  9. Ei lasa, fata de mine, stai chiar foarte bine. Eu am citit doar 22 de carti anul acesta. Pur si simplu, trec saptamani intregi in care nu ma pot concentra absolut de loc. Eu sunt cu 3 carti in urma... Pe de alta parte in concediu am reusit sa recuperez un pic (altfel sigur eram cu vre-o 5-6 carti in urma). M-a distrat remarca unei cunostinte, dupa ce am revenit din concediu:
    Ea: Acuma CHIAR ca n-ai avut timp sa citesti, asa-i?
    Eu: Cum sa nu?! Am terminat chiar 3 carti.
    Am lasat-o "masca" , hehehe. :)

    Sa stii ca te invidiez pentru "scorurile" acordate acestor carti; anul acesta inca n-am citit nici o carte careia sa vreau sa ii dau 5 stele (fie ele si rotunjite de la 4.5).

    Momentan citesc "La capatul lumii si in tara aspra a minunilor" de Murakami care chiar ca imi place foarte mult... dar e atat de incurcata toata logica actiunii ca mai mult de 4.3/5 stele nu cred ca ii voi da.

    Am mai citit si "Great Granny Webster" unde atmosfera a fost extraordinara, m-a cucerit de pe prima pagina. Si cu toate acestea, tot i-a lipsit ceva care sa ma faca sa ii dau 5/5 stele.

    Sa speram ca voi gasi ceva de 5 stele, pana la sfarsitul anului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eei, mulțumesc pentru vizită și comentariu, Vera!

      Când nu scriam despre cărțile citite, aveam mai mult timp pentru lectură, atingeam măcar suta pe an. :)) Deh, nu pot să zic că-mi pare rău, n-aș putea renunța la blog, iar de scris mai puțin (la un text) văd că nu reușesc, așa că nici nu-mi mai propun, las lucrurile să iasă după cheful lor. :)

      Cum, ai reușit să citești trei cărți în vacanță?! Și eu mă mir, pentru că nici într-o săptămână de stat la mare nu reușesc să citesc mai mult de o carte. Ce să zic, bravo! :) Sper să ai mai mult spor (și chef) în următoarele luni. Ooh, de Great Granny Webster mi-a zis o fetiță irlandeză, și să știi că mă gândeam să o citesc și eu. Hai că m-ai convins, cred că o voi citi în viitorul apropiat. :)

      N-am multe cărți de cinci stele, dar sunt câteva - notele astea sunt aiurea până la urmă, pentru că și cele de patru stele au meritat să fie citite și mi-au plăcut. Nu e chiar așa dificil să găsești o carte care să-ți placă „de cinci stele” (cum sună asta!), dacă știi foarte bine care-ți sunt gusturile și așteptările și te bazezi un pic pe intuiție. De exemplu, pe mine nu m-ar deranja o acțiune încurcată, în schimb altele m-au deranjat la cartea lui Murakami (dar numai în planul „contemporan” al poveștii, celălalt plan mi-a plăcut foarte mult). :)

      Eu n-aș ști ce să-ți recomand, adică ceva care ți-ar plăcea enorm, pentru că ai gusturi diferite de ale mele, dar nici nu m-am prins care-ți sunt așteptările de la o carte. Hmm, ăsta chiar ar fi un challenge: să-i găsim Verei o carte de cinci stele! :)) Aș putea să mă hazardez și, din tot ce am citit anul acesta, să-ți recomand Între cer şi pământ de Jón Kalman Stefánsson. Accepți provocarea? :))

      Ștergere
    2. Pfoai, vacantele/concediile sunt perioada ideala pentru a avansa cu cititul.
      1. De obicei zbor pana la destinatie, si un drum dureaza cam 2 ore.

      2.Cum nu sunt amatoare de cluburi, seara prefer sa stau "in casa" cu o carte, decat sa ies la socializat. Oricum hoinaresc destul dimineata de la 10 pana pe la 7-8 seara (cel putin!).

      3.Sleeping is overrated. Adica, nu renunt pana nu mi se inchid ochii, si nu-mi pica un monitor de Kindle pe cap. :P

      4. E mult mai usor sa faci 2 si 3, cand ai un tovaras cu aceleasi "deprinderi". :P

      Credeam ca ai citit Great Granny Webster. :O Pe GR vad ca i-ai dat chiar 4 stele, si ai mentionat una din scene in comentarii.

      Evident ca notele sunt subiective. Cand spun ca te invidiez pentru acele carti, defapt invidiez faptul ca ai citit o carte care ti-a placut atat de mult. De exemplu, am dat 5 stele pentru "The Help" pentru ca m-a captivat toata povestea intr-atat de mult. Asta cu toate ca vazusem filmul, deci stiam cam ce se va intampla. Ei, eu speram sa citesc ceva care sa ma entuziasmeze cam in aceeasi masura. Din pacate inca nu s-a intamplat.

      Si pe mine tot planul "contemporan" ma deranjeaza in romanul lui Murakami. Ajung sa recitesc pasaje de 3-4 ori, si tot nu inteleg exact ce vrea sa spuna, ceea ce evident devine frustrant de la o vreme.

      Sincer, nici eu nu mai stiu care imi sunt gusturile. Acuma vre-o 3-4 ani as fi citit orice din categoria "chicklit" cu cat mai mult umor. Nu cred ca am mai pus mana pe o astfel de carte... de vre-o 2 ani. Ma rog, am mai rearanjat eu cartile pe raft... dar asta nu se pune. :P

      Da sigur ca accept provocarea. Chiar dupa ce termin acest Murakami, ma apuc de cel sugerat de tine. De abia astept! :)

      Ștergere
    3. Cee? Cum adică am citit Great Granny Webster?! Doar n-am memoria chiar așa de scurtă... Ia să mă uit pe Goodreads!
      Hahaha, e foarte amuzantă situația, dar se pare că eu am încurcat cărțile. :)) Mda, am citit-o, dar, nu știu de ce, am confundat-o cu Gangsta Granny de David Walliams, care-i o carte pentru copii. :)) De-asta vorbeam de recomandarea fetiței irlandeze, care nu avea cum să citească romanul lui Caroline Blackwood la 11 ani. :))
      Mda.
      Acum mi-ai dat idei, aș reciti cartea, pentru că mi-a plăcut și-mi pare rău că nu am scris despre ea. Și pe mine m-a captivat atmosfera, dar văd că i-am dat patru stele, deci ceva a lipsit.

      Hihi, păi dacă pui problema în felul acesta, acum înțeleg cum de reușești să citești în vacanță. :) Bătălia cu somnul e pierdută din start pentru mine, eu încerc să dorm mai puțin, pentru că nu-mi place cine știe ce această activitate, dar tot am nevoie de 7-8 ore de somn, altfel nu mai sunt bună de nimic.

      Cred că gusturile tale suferă o mutație. :)) Să vedem care va fi forma în care se vor aranja, deși cred că nu e o niciodată vorba de o chestie definitivă, ci se tot schimbă de-a lungul anilor.

      Yeey, tare mă bucur că accepți provocarea, acum sunt extrem de curioasă care va fi rezultatul. :D Nu-mi fac probleme, știu că vei fi sinceră cu impresiile, chiar dacă sunt negative. :)

      Ștergere
    4. Ce-i drept si mie mi-a dat de gandit faptul ca ai spus ca ti-a fost recomandata de o fetita... dar cine stie, poate e mai matura decat altii. :)

      Great Granny Webster imi aduce aminte foarte mult de "A Rose for Emily" de Faulkner. Prima data am citit cartea la varsta de vre-o 10-11 ani. Avea mama o "culegere" de texte literare care au castigat premiul Nobel pentru literatura si, am gasit-o si nuvela lui Faulkner acolo. Recunosc, n-am prea inteles tot din prima, dar mi-a placut foarte mult atmosfera usor "creepy". Deci... totul e posibil. :P

      Ștergere
    5. Mda, totul e posibil, până la urmă nu este o carte dificilă, poate fi citită și de cititorii mai fragezi. Dar nu, ea vorbea de Gangsta Granny, o carte mult mai potrivită pentru vârsta ei. :)
      N-am citit A Rose for Emily, de fapt n-am citit nimic de Faulkner, dacă stau să mă gândesc bine. Îmi plac tare mult cărțile cu o atmosferă creepy, prin ele recuperez ceva din senzația pe care o aveam în copilărie, atunci când citeam romane polițiste. Le găsesc cu greu acum, nu mai pot fi „păcălită” așa de ușor. :)

      Ștergere
  10. Poate nu intotdeauna imi amintesc amanuntele unei actiuni dintr-o carte, sau numele personajelor si, mai grav, poate nici numele autorului. Dar retin cu claritate emotiile pe care mi le-a produs o carte, febra cu care am devorat-o - daca a fost foarte buna, dupa gustul meu.
    O lista a cartilor care m-au impresionat - ca poveste, mesaj, stil al autorului si inedit. E aleatorie, cum imi vin in minte:
    - Trilogia Millennium - Stieg Larsson
    - JFK - Stephen King
    - Casa spiritelor - Isabel Allende (si altele scrise de ea)
    - Vanatorii de zmeie - Khaled Hosseini
    - Fabrica de spioni - Nelson deMille
    - Mercur - Amelie Nothomb (si altele scrise de ea)
    - Jocul ingerului - Carlos Ruiz Zafon
    - Transgresiuni, de Sarah Dunant
    - Oscar si Tanti Roz, de Eric-Emmanuel Schmitt (si altele scrise de el, minunate!)
    - Conversatii cu Dumnezeu - absolut superba (deloc religioasa), ar putea fi un "manual" de echilibru, bun simt si umor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi mie mi s-a întâmplat ca senzația produsă de o carte să rămână cu mine multă vreme, chiar și după ce am uitat acțiunea și numele personajelor. Autorii nu prea mai apuc să-i uit de când trec pe Goodreads tot ce am citit. :) Dar cel mai ciudat (și sâcâitor, uneori) este când îmi amintesc scene dintr-o carte, fără să mai știu care este cartea, iar autorul - nici atât. Sunt pur și simplu cadre separate de tot restul subiectului, care probabil m-au impresionat puternic și care persistă, independent, în memorie. Așa a fost cazul unei scene cu un personaj care îl așteaptă pe amantul mamei într-o livadă sau o pădure, pe timp de noapte, și îl omoară. Nici până astăzi nu mi-am amintit în ce carte am citit despre asta!

      Mulțumesc pentru listă, Laura! Mi-ai amintit că ar fi momentul să citesc un roman de Allende, autoare la care văd că nu reușesc să ajung, deși-mi doresc de anul trecut să citesc ceva de ea (după recomandările entuziaste făcute de Coffee și Fructiza).
      Din lista ta am citit doar Jocul ingerului și Trilogia Millennium, deși nu mai țin minte mare lucru din cărțile lui Larsson, decât faptul că m-au captivat. Am pe listă Vânătorii de zmeie, poate reușesc să o citesc anul acesta...

      Ștergere
  11. Felicitari!! Frumos numar de carti citite anul acesta si frumoase titluri :) De abia astept sa pun si eu mana pe The Buried Giant, imi e tare dor de Ishiguro :)

    Lecturile mele preferate de anul acesta sunt 4 la numar: Suita franceza (Nemirovsky), Sons and lovers (D.H. Lawrence), Revolutionary roads (Yates) si Sense of an ending (Barnes). Am descoperit-o pe Elif Safak (cu Lapte negru) si l-am redescoperit si eu pe Cartarescu (cu Frumoasele Straine). Urmeaza Nostalgia si Orbitor.

    O vara plina de lecturi frumoase iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ada, îți mulțumesc pentru toate urările și recomandările! Și pentru vizită, desigur. :)

      Cartea lui Barnes mi-a plăcut și mie, am citit-o anul trecut. Mă gândeam să mă apuc de Revolutionary Road, dar nu prea cred că reușesc anul acesta. Am văzut doar jumătate din filmul omonim, însă aș prefera să citesc cartea decât să reiau filmul.
      Observ că am trecut Suita franceză la planurile de lectură făcute în ianuarie (am și uitat între timp unele titluri, of), dar, la ce spor am avut cu lista asta, nu prea cred că o voi citi nici pe Nemirovsky - sau, mai știi? Mulțumesc, mi-ai adus aminte că la începutul anului chiar îmi doream să o citesc (laolaltă cu aproape o sută de titluri, hihi).
      Mă pregătesc să o descopăr și eu pe Elif Shafak, dar cu Palatul puricilor (îmi place la nebunie titlul, sper să nu fiu dezamăgită de roman).
      Mă bucur că vrei să citești Nostalgia, pentru mine a fost o lectură extraordinară!

      Îți doresc și ție o vară frumoasă, cu multe cărți faine!

      Ștergere
  12. Din cite am citit despre Stoner, aproape tututor bloggerilor romani le-a placut mult sau foarte mult, dar in ultima saptamina am dat de parerile a doua straineze, o britanica si o neozeelandeza, care au fost foarte putin impresionate de carte, asa ca acum am devenit brusc curioasa. Desi probabil o sa-mi scada entuziasmul pina termin ce mi-am propus sa citesc vara asta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hihi, tu așteptai părerile negative ca să îți stârnească interesul? :))
      Știu că îți vine să eviți pomul lăudat, dar sper că o vei citi, totuși. Eu zic că merită.
      (acum sunt curioasă care va fi următoarea carte care va stârni o asemenea vâlvă pe bloguri - de fapt, ar putea fi Sticletele, doar că-i foarte mare și nu toată lumea are dispoziția de a se apuca de ea)

      Ștergere
  13. Eu am citit 39 de cărți anul ăsta și target-ul meu este 104. Am citit și eu 100 de pagini din Femeia de Hârtie, dar nu m-a impresionat așa că am pus-o deoparte. Am și eu Stoner, Maestrul si Margareta și Medeea și copiii ei, dar încă nu am apucat să le citesc.

    Topul meu pana acum ar fi:
    1. De ce fierbe copilul în mămăligă de Aglaja Veteranyi
    2. Venus in Furs de Leopold Von Sacher Masoch
    3. M-am hotărăt să devin prost de Martin Page

    Mențiuni ar mai fi Caderea de Camus, Luni de fiere de Pascal Bruckner, Mamifer de Ana Barton si Teoria Tăcerii de Iulian Tănase.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Target-ul meu e mai mic, 82 de cărți. Widget-ul de pe Goodreads poate fi și demoralizator (acum îmi zice că sunt cu trei cărți în urmă), dar de obicei are efect invers, pentru că mă motivează să îmi fac timp pentru citit.
      Mi-au plăcut și mie De ce fierbe copilul în mămăligă și Luni de fiere, dar de Venus in Furs n-am auzit. Spor la lectură, poate reușești să citești mai mult în lunile de iarnă.

      Ștergere

Un produs Blogger.